În judeţul Vrancea se află patru mausolee dedicate eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani.

Vrancea are cele mai multe mausolee din ţară, patru la număr, asta pentru că pe aceste meleaguri că s-au purtat şi principalele bătălii de pe frontul de Est în 1917. Acestea au fost de curând consolidate şi restaurate printr-un proiect cu fonduri europene, „Drumul de glorie al Armatei române în Primul Război Mondial” , care a fost selectat în cadrul Programului operaţional regional. Valoarea acestui proiect a fost de 21.214.265,34 lei.

Mausoleul Mărăşeşti

Considerat a fi unul dintre cele mai impunătoare monumente din ţară, Mausoleul de la Mărăşeşti, pe frontispiciul căruia stă scris „Întru slava eroilor neamului”, a fost construit pe locul în care, în vara anului 1917, armata română i-a ţinut piept cu eroism celei germane. În confruntările de la Mărăşeşti au murit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, în prezent mausoleul adăpostind nu mai puţin de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi nouă cripte comune. „Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat  la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919, la care participau reprezentantele acestei organizaţii de pe tot cuprinsul României. Societatea a fost fondată în anul 1910 de către un grup de doamne din înalta societate şi anume: Alexandrina Gr. Cantacuzino, Anastasia Gr. Filipescu, Elena Odobescu, Eliza Mavrocordat, Zoe Gr. Râmniceanu.

646x404-13

Propunerea de ridicare a unui Mausoleu la Mărăşeşti a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului condus de Ion I. C. Brătianu. Pentru obţinerea de fonduri, încă din anul 1919 s-au lansat peste 9.000 de liste de subscripţie.Locaţia Mausoleului s-a stabilit pe cele 20 hectare cedate de către George G. Ulise Negroponte, proprietarul pămâturilor din zona aleasă pentru monument, întocmindu-se şi un Act de donaţie, la  14 iulie 1921”, se arată în documentele Muzeului Vrancea.

Inaugurarea Mausoleului s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a numeroase oficialităţi. În centrul mausoleului Mărăşeşti se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana” al Ţarului Rusiei.

Pe „Culoarul Cavalerilor”, alături de maiorul Grigore Ignat şi locotenentul Gabriel Pruncu, este şi mormântul Măriucăi Zaharia, copila de 12 ani din comuna Haret care a ajutat armata romană, transmiţând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborată de glonţul unui lunetist german.

De asemenea, în incinta mausoleului Mărăşeşti a fost amenajat, într-o clădire separată, un muzeu al luptelor desfăşurate pe aceste locuri, care cuprinde fotografii şi diverse documente, armament şi echipament militar din dotarea armatei române la vremea respectivă, precum şi obiecte personale ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în timpul luptelor desfăşurate pe Valea Şuşitei.

Mausoleul Mărăşti

Construcţia Mausoleului începută în anul 1928 s-a întins pe mai mulţi ani, desfăşurându-se pe etape. Ea s-a încheiat în anul 1938, iar între anii 1940 – 1941 au avut loc reînhumările osemintelor eroilor. Cauzele care au tergiversat finalizarea construcţiei într-un termen mai scurt s-au datorat în primul rând lipsei de fonduri, costul acesteia fiind uriaş pentru perioada de după război.

„Într-o Adresă din anul 1939 trimisă de către Ministerul de Interne Prefecturii Putna se arăta că  Societatea „Mărăşti” a „clădit criptele – mausoleu care sunt o frumuseţe arhitectonică şi în care se găsesc adăpostite osemintele generalului Mărgineanu, fostul comandant al Diviziei a III-a care a străpuns frontul inamicului, cum şi ale altor 100 de ofiţeri şi 20.000 eroi; toţi aceştia înconjurând sarcofagul marelui Mareşal Al. Averescu, fostul comandant al Armatei a II-a”, dar construcţia nefiind terminată, societatea mai avea nevoie de fonduri pentru încheierea lucrărilor”, spun istoricii de la Muzeul Vrancei.

646x404-14

Cu toate aceste dificultăţi, a rezultat o construcţie impunătoare, realizată într-un stil arhitectonic unic. În incintă se accede prin deschiderile a două porţi dispuse simetric, pe stâlpii cărora străjuiesc doi vulturi din bronz, cu aripile larg desfăcute.

În bronzul din care s-au realizat cei doi vulturi şi-a lăsat amprenta sculptorul care i-a executat şi anume Spiridon Georgescu. Două alei placate cu beton şi străjuite de arbuşti ornamentali şi pomi fructiferi conduc spre Mausoleu.

În centrul parcului, între arbuşti ornamentali, a fost amplasat un grup statuar, realizat în tehnica ronde – bosse, din bronz, care înfăţişează un soldat rănit ce predă unui tânăr arma şi făclia pentru continuarea luptei.

Mulajele din ghips ale acestui grup statuar s-au executat încă din anul 1935, iar în anul următor au fost turnate în bronz, din materialul provenit de la ţevile unor tunuri grele, acordat de către Ministerul Armamentului, prin aprobare guvernamentală. Mausoleul propriu – zis a fost înălţat după planurile arhitectului Pandele Şerbănescu, care l-a propus împreună cu devizul estimativ încă din anul 1928. Lucrările au fost luate în antrepriză de către Gabriel Petrescu.

Mausoleul SOVEJA

Opera arhitectului George Cristinel construcţia Mausoleului, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţii „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” în anul 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929.

Mausoleul a devenit şi un loc de pelerinaj şi veneraţie atât pentru locuitorii comunei şi ai judeţului, cât şi pentru cei din alte localităţi ale ţării.

646x404-15Aici se organizau comemorări ale eroilor, aşa cum s-a întâmplat în anul 1938, cu ocazia celor 22 de ani ce s-au scurs de la bătăliile desfăşurate pe Valea Şuşiţei în anul 1917.

În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în  anul 1917.

Mausoleul Focşani

Monumentul a fost ridicat în sudul oraşului şi amplasat în partea de est a parcului care, pentru protecţie, a fost împrejmuit cu gard din fier forjat. Construcţia mausoleului din Focşani a  fost începută încă din  anul 1925.

Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focşani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă şi a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcţiei monumentului. În întreaga ţară se făceau eforturi deosebite pentru ridicarea însemnelor de cinstire a Eroilor Neamului căzuţi pe câmpurile de luptă din timpul Războiului de Reîntregire a României.

trecut_istorie_04„Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră şi beton pe un plan în formă de cruce. Construcţia de inspiraţie bizantină, cu trei turle, este bine proporţionată şi beneficiază de o suprafaţă de 457 mp. Peste corpul central se ridică o cupolă ce se sprijină în interior pe pandantivi şi arce, iar la partea superioară prezintă goluri arcuite în care s-au montat ferestre, cu scopul de a filtra lumina în interiorul mausoleului. Deasupra cupolei, în exterior, s-a amplasat o cruce din beton. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumătăţi de sferă, se profilează ca o etajare de linii curbe.

Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton şi uşa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton. Acesta, străjuit de două coloane cu fusul rotund şi capiteluri compozite, sprijină un fronton cu decoraţii florale, care încadrează anul 1926. Pe frontispiciul frontonului, de o parte şi alta a unui cartuş în care sunt redate în relief atributele vitejiei şi victoriei (spada şi baioneta), s-a inscripţionat cu litere în relief: „PRO –  PATRIA”.

„Suind scările mausoleului, intri într-un hol din care pe două scări laterale, cobori în sanctuarul în formă de treflă, unde se află trei osuare acoperite cu plăci de marmură…”  , pe care s-au marcat inscripţiile cu numărul eroilor necunoscuţi ce îşi dorm aici somnul de veci.

Pe cripta din stânga se poate citi inscripţia: „Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”. „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi”, s-a înscris pe marmura albă de pe cripta centrală, iar de pe cea din dreapta aflăm că „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire. 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu”.

Citeste mai mult: adev.ro/nikooa

LĂSAȚI UN MESAJ